Ultima zi a Metalhead Meeting 2024 ne-a facilitat (re)întâlnirea cu headlinerii Rotting Christ, Moonspell și Skindred. V-am povestit ce s-a întamplat în prima și în cea de-a doua zi.
Nu am putut ajunge la primele trupe care au deschis cea de-a treia zi, respectiv: SpineCrusher, JamArt și Exuviath. Din păcate, deși am fi vrut foarte mult să îi vedem pe cei de la Infected Rain, de data aceasta tocmai ploaia este cea care ne-a împiedicat să ajungem în timp util.
După două zile de festival caniculare, cea de-a treia a fost cu ploaie. Multă ploaie, nu ca durată, ci ca volum de precipitații. Dincolo de faptul că ne-am răcorit, frumos a fost faptul că am avut parte și de curcubeu.
Gerrar

Ploaia torențială a scurtat timpul alocat formației Gerrar. Bucureștenii nu au mai avut parte decât de 3 piese din repertoriul pregătit pentru această întâlnire cu publicul. Pentru mine a fost prima dată când i-am auzit. Mi-a plăcut cum au sunat băieții de la Gerrar. Mi-a plăcut și faptul că și-au pregătit o prezență scenică distinctă, așa cum puteți vedea din galeria foto.
Rotting Christ la Metalhead Meeting 2024

Deși i-am văzut de multe ori, cu aceeași nerăbdare aștept de fiecare dată întâlnirea cu Rotting Christ. Fiind foarte apreciați de publicul din România și, evident, și de către cei prezenți la Metalhead Meeting 2024, conexiunea între membrii trupei și public s-a creat imediat. Solistul, Sakis Tolis, a comunicat încă de la început cu multă bucurie cu publicul.

Atmosfera a fost animată și de intervențiile basistului Kostas Heliotis.

Aflați în cel de-al 35 an pe scena metal-ului, grecii ne-au prezentat și piese noi – ”Like father, like son” (pe care o puteți și vedea) – dar și piese de pe albumele mai vechi – ”Apage Satana”, ”Dies Irae”, ”Grandis Spiritus Diavolos”.

Timid, mai mult împiedicați de bălțile generoase din arealul scenei mari decât de dorința de a se dezlanțui, nu s-a sărit peste tradiționalul circle pit. Ca de obicei, nu s-ar mai fi săturat de cântat și noi de ascultat, dar, programul festivalului a trebuit respectat.
Sickret

O surpriză foarte plăcută au fost pentru mine elvețienii. Foarte energici, foarte ritmați, au captivat publicul încă de la primele acorduri, după cum puteți vedea. Un amestec de genuri Nu Metal, Rap Metal, Hardcore plin de forță a animat atmosfera ultimei seri de festival. Vitalitatea muzicii s-a transmis și publicului care, de data aceasta, a încins un circle pit pe cinste.
Deja mult mai răcoare după ploaie, într-o atmosferă relaxată de vineri seara, cu un public relativ puțin numeros, într-un spațiu al evenimentului foarte generos, cu ceva pauze între concerte, am savurat din plin atmosfera festivalului, am socializat și ne-am bucurat de produsele oferite la standurile de food și bar.
Moonspell din nou la București

Chiar citeam zilele trecute într-un interviu mai vechi al portughezilor:
” We always write music, it’s a very therapeutical process for us”
(Întotdeauna compunem muzică, este un proces foarte terapeutic pentru noi)
Pentru mine o adevărată terapie a fost concertul Moonspell de la Metalhead Meeting 2024. S-a auzit foarte bine și ne-am afundat pur și simplu în tonul profund al vocii lui Fernando Ribeiro.

Cu stilul său foarte artistic, dramatic (cu sensul de teatral, nu tragic) și vocea inconfundabilă, a transmis o energie de liniște, de sigurantă, de plinătate.

Ne-am desfătat împreună cu piesele ”Opium”, ”Night Eternal”, ”Everything Invaded”, ”Breathe (Until We Are No More)”, ”Mephisto” și, bineînțeles ”Alma Mater”.
Jungle Rot

Am făcut trecere de la gothic la death metal cu americanii de la Jungle Rot.

Nu știu cum se face că toate trupele din ziua 3 au sunat foarte bine și s-au potrivit foarte bine una după cealaltă. Fie că s-au completat, fie că ne-au scos dintr-o stare și ne-au trecut în alta. Totul s-a potrivit, așa cum am simțit eu lucrurile, foarte bine.
Deși mașinăria nevăzută din spatele spectacolului n-a mai mers ca un ceas elvețian, cum ziceam în prima zi, pauzele între trupe nu au fost deranjante, ci mai degraba percepute ca momente de respiro, numai bune pentru socializare. Pe departe a fost ziua mea preferată din festival!
Skindred

Și când ziceam mulțumită că: ”Gata, cam asta a fost pentru mine MHM-ul de anul ăsta!”, fără a avea prea mari așteptări de la headlinerii zilei… ceva interesant a inceput să se audă: Marșul Imperial din Star Wars… si, apoi… buuum! Explozie de sunete și ritm, exuberanță fără margini.
Care-i treaba cu băieții aștia?! Cum s-au priceput ei atât de bine să combine heavy metal cu reggae cu punk, hip-hop, de toate! Cum de le-a venit ideea asta? Și cum de sună atât de bine? De unde atâta energie?

Bine, înțeleg, de la solistul Benji Webbe, care zici că s-a născut pe scenă, cu microfonul în mână, cu umorul la purtător și cu lipici la public… N-am putut sta locului. Nimeni n-a putut! N-aveai cum să nu dansezi, să sari, să țopăi pe ritmurile alea! Unde au fost oameni ăștia până acum? Cum de nu i-am mai văzut? Aflu c-au mai fost în România, nah, nu sunt prima dată pe aici.
Nici nu știu ce să vă povestesc mai întâi?! primul impact când am auzit ”Set fazers”? Cum am sărit și am strigat pe ”Jump/Jump Around”? Cum ne-a învățat Benji să cântăm ”L.O.V.E. (Smile Please)”? Cum ne-a vândut pontul să ne detașăm de oamenii și de situațiile negative din viața noastră cu ”Kill the Power”? ”Gimme That Boom”?

Oameni buni, când mai auziți de un concert Skindred și vreți să vă distrați, să aveți un boost de adrenalină, chef de viață și bună dispoziție, nu ezitați să vă luați bilet și să mergeți să-i vedeți!
Cam asta am avut să vă spunem despre cele trei zile de Metalhead Meeting 2024. Nu ezitați să răsfoiți și fotografiile făcute publicului!

Să ne vedem cu bine la anul!